Coaching pentru Performanta si Armonie


Go to content

Main menu:


Sacrificiu sau alegere

Resurse > Mental Coaching

Sacrificiu sau alegere?

De mai multe ori am avut discutii cu oameni de diferite profesii, antrenori, ziaristi sau sportivi despre ”sacrificiile” pe care le fac sportivii de mare performanta. De curând, am fost martorul unei discutii pe aceeasi tema la care participau psihologi si antrenori, unde parerile erau usor împartite, dar majoritatea participantilor pareau sa fie de parere ca este nevoie de sacrificii pentru a face performanta înalta.



Poate fi si asa. De fapt este, cu siguranta, asa cum este în mintea fiecaruia. Totusi, sa ne gândim la urmatoarea situatie: sunt la masa, am meniul în fata si gasesc o multime de bunatati. Le pot lua pe toate, dar nu intra, asa ca voi comanda numai o parte. Dar ce? Pentru ca îmi plac mai multe, iar daca nu le iau pe toate care-mi plac, se spune ca fac un sacrificiu?
Tot la masa, poate ca îmi plac unele alimente despre care am auzit ca ”nu-mi fac bine” pentru performanta. Sau poate ca vreau sa am un corp suplu si în acelasi timp îmi plac si dulciurile. Multe. Daca ma abtin, fac sacrificiu? Daca manânc ce îmi place si cât îmi place spun ca fac un sacrificiu pentru ca renunt la corpul suplu? Raspunsul poate fi cel dat de Richard Meyer, în motto-ul ”Nu putem avea din toate, dar putem avea din plin” din cartea Fiecare zi cu fericirea ei.


În cartea sa, Rafael Nadal – The Biography, Tom Oldfield vorbeste de asemenea despre sacrificiu: ”Pasiunea lui Rafa pentru tenis l-a fortat pe spaniol sa faca sacrificii. El nu a putut sa savureze experientele normale ale adolescentei. ... Spaniolul a fost nevoit sa întoarca spatele bauturilor si petrecerilor din serile târzii si sa-si canalizeze toate energiile spre profesionalismul carierei de jucator profesionist.”
Sa fie vorba de sacrificiu, sau de alegere? Putem vorbi despre sacrificiu când ne urmam calea pe care am ales-o, sau este vorba de o alegere personala? Când cineva vorbeste despre sacrificiu, ne putem întreba: cine a facut, de fapt, alegerea?
La fel se întâmpla si atunci când cineva raspunde: ”O sa-mi dau toata silinta!” Pentru mine, este echivalent cu ”Voi face tot efortul de care sunt capabil”. Totusi, cuvântul silinta nu este prezent întâmplator în discurs si, din nou, ne putem întreba: este suficienta satisfactie si placere în efortul pe care-l depune persoana respectiva?

Acasa | Despre | Coaching | Performanta sportiva | Performanta profesionala | Resurse | Contact | Site Map


Back to content | Back to main menu