Coaching pentru Performanta si Armonie


Go to content

Main menu:


Emotii

Resurse > Mental Coaching

Greu cu emotii, dar mai greu fara ele

Baiatul din fata mea avea 15 ani. Foarte inalt, el avea grija sa sa para puternic, barbat.
As vrea sa nu mai am emotii, imi spune hotarât.
Care
ar fi avantajul?, il intreb eu.
As juca tenis mult mai bine, evident!
Si daca vei juca bine?
Voi castiga mai multe meciuri.
Si daca vei caistiga mai multe meciuri?


Ma voi bucura!

Buuun, dar bucuria e tot o emotie. Daca renuntam la emotii, de ce sa mai facem efortul de a deveni mari campioni? Pentru bani? Ce sa facem cu ei? Sa ne cumparam cele necesare supravietuirii, dar si altele, masini, case, haine, care ne fac
placere intr-un fel sau altul.
O fata de 1
4 ani mi-a povestit mai demult despre bucuria pe care a simtit-o in prima zi de primavara. Era fericita, iar persoanele din jurul ei erau preocupate de caite greseli a facut la ultimul antrenament. In consecinta, isi punea intrebarea daca e normala, daca mai sunt si alte persoane ca ea! Bucuria ei era atat de mare, încat nu dorea sa devina ”adult”. Pentru ea, a fi ”adult” insemna a nu te mai bucura de razele soarelui din prima zi de primavara.

”As vrea foarte mult sa traiesc macar o singura zi fara emotii”, mi-a marturisit o fata de 14 ani. Din 30 de persoane din lumea sportului cu care am discutat acum caitiva ani, 29 erau terorizate de frica de esec, iar a 30-a nu stia de frica, dar avea o relatie foarte speciala cu furia.

Emotii pozitive, negative, sanatoase si nesanatoase

Omul este singura fiinta pe care o cunosc capabila sa-i fie frica fiindca s-ar putea sa-l apuce frica, sau sa se enerveze pentru ca e furios. Totodata, omul este singura fiinta cunoscuta mie care poate gandi despre ce g
ândeste, sau gandeste la ce a gandit despre ce gandise, sau ii este frica de frica de a nu panica. Si asa mai departe.
Ce-i de facut? Putem incepe
gandindu-ne putin la emotii. Facand acest lucru, putem vorbi in sens mai larg de emotii pozitive (cand ”e de bine”, de ex. bucuria, simpatia, încantarea, recunostinta, increderea, entuziasmul, siguranta, exaltarea s.a.)si emotii negative (cand ”e de rau”, de ex. tristetea, furia, frica, necazul, deznadejdea, disperarea, regretul, invidia, dezamagirea, mahnirea, vinovatia, supararea, indignarea s.a.).
Evident, aceasta clasificare este subiectiva. In plus, aceasta este influentata de modul in care percepem ceea ce simtim, daca ne e placut, sau neplacut.
De aceea, in loc de emotii pozitive si negative, am putea vorbi despre emotii placute si neplacute, deoarece, dintr-un anumit punct de vedere, toate emotiile pot fi considerate ca fiind pozitive.
De asemenea, putem clasifica emotiile in
sanatoase si nesanatoase. De exemplu, ingrijorarea inaintea unui meci important este o emotie negativa sanatoasa, in timp ce panica este o emotie negativa nesanatoasa. Putem spune ca bucuria unei lovituri decisive reusite este o emotie pozitiva sanatoasa, in timp ce satisfactia fata de suferinta unui om este nesanatoasa.

Simtim - Gandim - Actionam

Felul cum actionam este influentat de ceea ce simtim si de cum gandim, iar ce simtim este conditionat de cum gandim si cum actionam. La fel, gandim in functie de ce simtim si de cum actionam.
Sa ne imaginam situatia unui jucator care, în urma unui schimb lung de mingi din spatele terenului primeste o replica mai scurta, avand oportunitatea de a finaliza cu dreapta. Actiunea lui va fi conditionata de ce simte si de cum gandeste. Daca are incredere va lua decizia de a ataca. Daca îi este frica, va trimite înca o minge in teren, asteptand greseala adversarului.
Sa consideram cazul in care jucatorul are retinerea de a valorifica mingea scurta ca urmare a fricii de a gresi. Aparent, in aceasta situatie, mingea scurta este elemetul declansator care determina aparitia fricii. Privind mai atent, observam ca nu toti jucatorii reactioneaza la fel in cazul unui mingi scurte. Asadar, chiar daca are influenta, nu mingea scurta este cauza aparitiei fricii, ci modul cum este perceputa aceasta situatie. La fel putem spune si despre alte situatii, un anumit scor (de ex. finalizarea unui ghem, set, sau meci), voleul decisiv, primul tur etc.: nu numai situatia conditioneaza frica, ci si modul cum o privim.
Ce gandeste jucatorul nostru? Probabil ca pe teren, in momentul loviturii, nu gandeste prea mult, sau nu e constient de cum gandeste. Experienta lui de viata a dus la construirea unor convingeri relativ la aceasta situatie. De exemplu: ”Reusita in tenisul actual se bazeaza pe folosirea oportunitatilor. Voi ataca mingile scurte. Daca castig punctul, e bine si ma bucur. Daca gresesc, merg mai departe. Nimeni nu-mi garanteaza ca trebuie sa reusesc tot. Chiar si marii campioni mai fac greseli. Ba chiar, se spune ca ei au facut mai multe greseli decat ceilalti, pe drumul spre maiestrie. Progresul meu depinde de curajul de a folosi ocaziile pe care le am”. In acest caz, de cele mai multe ori jucatorul va ataca, folosindu-si oportunitatile.
Daca, insa, jucatorul are convingeri din categoria
Trebuie sa câstig acest meci. Nici nu se pune problema sa pierd! Daca nu castig sunt un ratat, e ingrozitor si n-am sa suport. Trebuie sa reusesc dupa atata munca!”, atunci exista o mare probabilitate ca el sa fie tensionat si sa nu indrazneasca sa ia decizia de a ataca mingile scurte. Altfel spus, el nu va face ceea ce stie ca trebuie sa faca pentru a ajunge acolo unde viseaza.



Am vrut curaj, iar Dumnezeu mi-a oferit frica

Calea spre performata este presarata cu tot felul de obstacole. Atunci c
ând reusim, o facem folosind dificultatile pentru a deveni puternici, situatiile infricosatoare pentru a deveni curajosi si problemele pentru a capata intelepciune. Reusim gaindind rational, simtind sanatos si actionaind adecvat si la momentul potrivit, putaând folosi ce avem pentru a construi ceea ce vrem, sau putem sa ne plângem ca nu ni se da ceea ce cerem. Imi aduc aminte de gluma cu cele doua persoane care cautau un bradut pentru Craciun. Dupa doua ore, obosita, una dintre ele ii zice celeilalte: Auzi, n-ar fi mai bine sa cautam unul neimpodobit?


Acasa | Despre | Coaching | Performanta sportiva | Performanta profesionala | Resurse | Contact | Site Map


Back to content | Back to main menu