Coaching pentru Performanta si Armonie


Go to content

Main menu:


A ne pune sau nu intrebari

Resurse > Carti > Invingatorul din tine

A ne pune sau a nu ne pune întrebari

Unii dintre noi ne punem prea multe probleme, altii prea putine. Este bine sa ne punem probleme? Când? Ce fel de probleme?
Amélie Mauresmo declara într-un interviu aparut în Roland-Garros Magazine în anul 2002:
„Când atingem un anumit nivel tehnic si fizic, diferenta este altundeva, în capul nostru. Nu este calcâiul lui Ahile al meu, însa este un punct asupra caruia muncesc de mai mult de un an împreuna cu un psiholog sportiv. Cu ocazia discutiilor de constientizare, am atins limite, am deschis încuietori si m-am debarasat de reflexe proaste”.

Citatele de mai jos sunt din nou luate din cartea Descopera învingatorul din tine.
„Cine refuza sa-si puna întrebari se priveaza de la a evolua si a rezolva anumite blocaje. Dar cui îsi pune prea multe întrebari îi va fi greu sa se arunce în apa.”
„Când îmi pun multe întrebari, dobândesc cunostinte, automatisme; depun un efort pentru a-mi corecta defectele si a-mi scoate în evidenta punctele forte; îmi dezvolt tehnica si anumite calitati mentale; îmi înfrunt demonii, învat sa-mi controlez emotiile si lucrez asupra atitudinii mele corporale; îmi elaborez planul, fac alegeri, experimentez daca este cazul, demolez pentru a reconstrui, explorez, ma inspir si din alte domenii, ma pregatesc, îmi retusez detaliile si reglajele.”
„Când nu-mi mai pun probleme, ma detasez de miza si de orgoliu si accept sa fac ceea ce stiu sa fac, renuntând sa îmi doresc sa controlez totul; accept sa merg acolo unde trebuie sa merg fara a sti exact unde voi ajunge; acced la animalitatea mea, îmi ascult emotiile si am încredere în calitatile mele naturale; sunt concentrat.”

Sunt momente în care este potrivit sa-mi pun probleme si momente în care nu este potrivit. Cele mai bune momente de a ne pune întrebari sunt acelea în care ceva „nu merge”, dar nu în timpul meciului. Meciul nu este momentul potrivit pentru analize, ci este mai potrivit sa ne concentram pe ceea ce stim ca stim sa facem, pe ce avem încredere. Iar încrederea se bazeaza pe plan, nu pe rezultat. Dar despre încredere vom mai reveni.
Când treaba merge, evident, ne putem pune întrebari, dar este firesc ca mai degraba sa n-o facem. Astfel, „binele” devine o bariera catre si mai bine.
Când ceva nu merge, ne putem întreba: „Ce pot face mai bine data viitoare? Ce este necesar sa îmbunatatesc? Care este rostul acestei `înfrângeri`? Ce îmi semnaleaza?”

Tentatia de a ne pune întrebari mai putin potrivite este mare: „De ce mi se întâmpla mie mereu asta? De ce am eu mereu ghinion?” De altfel, „De ce mi se întâmpla mie mereu asta?” este o întrebare cât se poate de potrivita daca raspunsul ar fi „Pentru ca este timpul sa învat ceva!”.
„Ai grija, îl sfatuia pe un coleg de-al sau actorul Raymond Devos. Daca te vei limita la improvizatie, îti vei juca propria teama, nu vei fi liber. Cu cât vei munci mai mult, cu atât mai mult te vei îndrepta catre o libertate adevarata.”
Din punctul meu de vedere, întrebarile sunt foarte utile. Depinde CE, CÂND si CUM ni le punem. Pentru fiecare vine un „cel mai bun moment” de a ne pune întrebari. Este bine sa ne amintim ca, cu cât evitam sau amânam o întrebare „neplacuta”, cu atât mai greu va fi data urmatoare sa ne punem aceasta întrebare. Problema pe care nu vrem s-o vedem, devine mai puternica. Putem sa ne ascundem în spatele unor superstitii sau ritualuri, sau putem sa învatam de la campionii care au avut si ei probleme si au ales sa le confrunte pentru a gasi solutii.
Doua vorbe despre „Nu-i nimic”
Problemele nu se rezolva de la sine. Am auzit foarte frecvent expresia „Nu-i nimic” pe care antrenorii, parintii, sau colegii o folosesc dupa pierderea unui punct important sau nu; ceva de genul „las’ c-o sa fie bine”. Nu mi se pare cea mai fericita idee. În primul rând, „nu-i nimic” vine în contradictie cu ce simte cel de pe teren, care de multe ori tocmai traieste ceva intens si s-ar putea simti neînteles: „Cum adica, nu-i nimic daca eu sufar foarte mult acum?” În al doilea rând, „Nu-i nimic” ar putea sugera ideea ca lucrurile se vor rezolva de la sine. Din câte stiu, problemele rareori se rezolva de la sine.

Doua vorbe despre prea multe probleme
Frica este o emotie fireasca si utila în multe situatii: ne atrage atentia ca s-ar putea sa suferim o pierdere. Totusi, de multe ori frica nu are o baza rationala. Parafrazându-l pe Mark Twain, as zice ca majoritatea evenimentelor „groaznice” din viata noastra nu au avut loc niciodata în realitate, ci numai în mintea noastra. Omu este singura fiinta pe care o cunosc capabila sa-i fie teama ca o sa i se faca frica, sau chiar sa-i fie frica de teama de a nu i se face frica.

Acasa | Despre | Coaching | Performanta sportiva | Performanta profesionala | Resurse | Contact | Site Map


Back to content | Back to main menu