Coaching pentru Performanta si Armonie


Go to content

Main menu:


A fi sau a nu fi sportiv

Resurse > Carti > Invingatorul din tine

A fi sau a nu fi sportiv

„Sportul poate schimba lumea” spunea fostul presedinte al Africii de Sud, Nelson Mandela. Se vorbeste adesea de „comportamentul sportiv”, echivalent cu englezescul fair play. Comportamentul sportiv implica valori precum corectitudinea, eleganta, loialitatea, sau onestitatea.

Ce este atunci comportamentul nesportiv? „Furtul”, înjuraturile, violenta, datul-cu-racheta-de-pamânt, da-ma-da-hai-acum pe greseala adversarului sau chiar dupa dubla greseala si câte si mai câte. Dar nu cumva vedem mai des asta pe terenurile sportive astazi, când dictatura banului si „cultul performantei” care înseamna „totul pentru victorie” si „daca nu câstigi esti un nimeni” sunt total prezente?Şi, atunci, despre ce vorbim atunci când evocam „comportamentul sportiv”? Mai reprezinta sportul diplomatia unei natiuni? Mai face parte sportul din educatie si cultura?
Apelez din nou la François Ducasse si Makis Chamalidis autorii cartii „Descopera învingatorul din tine” pe care îi citez:
Sportul reprezinta „imaginea ascensiunii sociale perfecte, alaturi de care instructia se aseamana cu o scara de serviciu; noua fantasma a reusitei celor defavorizati sau a elevilor codasi (si câteodata chiar o meserie pentru minorii familiilor neajutorate); celebrarea cultului fortei, puterii, gloriei; dopaj; antrenori si campioni care dau exemple negative în toate week-end-urile pe toate ecranele de televiziune, care jignesc arbitrii etc. Sportul înseamna si violenta stadioanelor, oamenii care se transforma în "bande de suporteri", ca de exemplu în fotbal, sportul numarul unu al planetei. Pentru ce valori este reprezentativ acesta? Pentru violenta? Pentru dispretul fata de reguli si arbitri?”

„Sportul, pâna de curând, era o invitatie la excelenta prin joc; astazi este pentru multi o obligatie de reusita. Iar presiunea rezultatului a omorât jocul. A nu vedea sportul din acest unghi nou, a nu-l percepe ca pe o uzina de "reusita" rapida si dureroasa (chiar daca întotdeauna vom încerca sa evitam acest din urma aspect) si a continua sa ne punem la adapostul "valorilor sportului", "spiritului sportiv" sau a faimoasei formule a lui Pierre de Coubertin - "Esentialul nu este de a câstiga, ci de a participa" - înseamna a refuza sa-l întelegem. Chiar si faimoasele valori olimpice si-au pierdut rezonanta. Mai au înca vreo legatura cu Jocurile Olimpice?”
„Daca înca sportul se practica cu simplitate pe numeroase terenuri, în zona imaginarului el s-a schimbat destul de mult. Sportul evoca de acum gloria, mass-media, spectacolul si banii mai mult decât depasirea de sine, combativitatea sau curajul. Şi cine se mai gândeste înca la simpla placere, la joc, lejeritate si nepasare?”

„Într-o anumita epoca, când spuneai despre un act ca era "foarte sportiv" însemna ca îti exprimai respectul fata de celalalt cu ocazia reglarii unei afaceri sau a unui conflict. Daca am utiliza aceasta expresie si astazi, n-ar avea oare un sens opus? Pentru a exprima o atitudine exemplara nu ar trebui oare sa spunem "va rog frumos, nu fiti sportiv"?”
„Prin urmare, trebuie sa ne servim de sport pentru a educa societatea sau trebuie sa educam sportul?”

Acasa | Despre | Coaching | Performanta sportiva | Performanta profesionala | Resurse | Contact | Site Map


Back to content | Back to main menu